CINE POATE FI PREȘEDINTELE ROMÂNIEI?

O întrebare la care majoritatea românilor reflectă în această primăvară, făcând diverse presupuneri – uneori de-a dreptul tragico-comice –  exprimând dorințe, fie ele motivate de interese personale sau născute din convingere sinceră, și generând controverse aprinse în spațiul public. Într-un climat politic haotic, marcat de dezorientare și neîncredere profundă, electoratul se confruntă cu o dilemă dificil de clarificat.

Toate aceste frământări definesc peisajul politic românesc încă dinainte de declanșarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, planificate politic pentru primele săptămâni ale lunii mai. Anticipat, urăm succes candidaților, cu speranța că vor propune proiecte de țară atrăgătoare și viziuni realiste, iar meritocrația va fi cea care va convinge electoratul.

O analiză a profilului viitorului președinte al României se bazează pe mai multe criterii metodologice – sociologice, psihologice, fizionomice și comportamentale individuale, dar și pe capacitățile intelectuale, deprinderile profesionale și viziunea managerială și politică. Toate acestea sunt esențiale pentru conturarea unei perspective de progres pentru România.

Este obligatoriu să fie luați în considerare doar câteva, care să reflecte convingător atitudinea, comportamentul și fizionomia politică, facilitând astfel electoratului exprimarea unei opțiuni clare prin vot. Printre aspectele care trebuie luate în considerare se numără:

• Utilizarea unor metode și tehnici politice eficiente pentru conectarea cu electoratul.
• Programul politic și proiectul de țară, având în vedere elaborarea, conținutul, direcțiile strategice, responsabilitățile și promovarea principiilor democratice.
• (Re)sursele umane, materiale și financiare disponibile, inclusiv proveniența, valoarea și accesul acestora la mass-media, susținerea guvernamentală și susținerea din străinătate.
• Sprijinul politic și susținerea electorală, reflectate în capacitatea de mobilizare și reprezentare a intereselor cetățenilor.
• Calitățile manageriale – experiența anterioară, meritocrația, valoarea carismatică, abilitatea de a lucra în echipă și capacitatea de a mobiliza resurse.
• Capacitățile psihice, morale și intelectuale, incluzând robustețea psihică, autoevaluarea obiectivă, evitarea scandalurilor și capacitatea de comunicare și colaborare eficientă.

Candidatii care se pretind a avea o valoare carismatică exagerată au devenit hilari. Unii se consideră indivizi(de) cu valori personale extraordinare, crezând că, odată intrați în politică, au dobândit un caracter sacru și sunt exemplare umane cu destine istorice. Această atitudine indică o incapacitate de a-și evalua obiectiv personalitatea, demonstrând o percepție distorsionată a propriei imagini și a realității politice.

Totuși, există și un număr restrâns de candidați care se bucură de un binemeritat prestigiu, fiind recunoscuți și pe plan internațional. În sondajele de opinie, aceștia ocupă poziții fruntașe, având în spate o experiență politică solidă și rezultate tangibile în funcțiile politico-manageriale ocupate înainte de campania electorală.

Pe parcursul alegerilor prezidențiale din România, a apărut o imprevizibilitate situatională, pe care o putem considera cel puțin ciudată. Aceasta este cauzată de insuficiența informațiilor legate de candidați, evaluările periodice contradictorii, implicarea nefirească a președintelui în funcție și hotărâri judiciare partinice, care au condus la anularea alegerilor din primul tur.

În aceste condiții, este necesară o analiză riguroasă a legalității tuturor înscrierilor în cursa electorală și justificarea participării fiecărui candidat pe baza criteriilor prezentate anterior. Procesul electoral trebuie să reflecte ierarhizări valorice autentice și opțiuni reale ale electoratului, luând în considerare contextul politic local și național, experiența politică anterioară a candidaților și capacitatea lor de a se prezenta în fața susținătorilor și simpatizanților. Totodată, trebuie să existe transparență privind originea și utilizarea resurselor financiare ale campaniilor.

În aceste circumstanțe, opiniile alegătorilor sunt variate, dar reflectă clar preocuparea pentru competența candidaților. Alegătorii ierarhizează în mod evident candidații care dețin deja avantaje politice, îi recomandă pe cei activi în scena politică actuală și, în același timp, sunt atenți la candidații nou apăruți, sancționând cu precauție pe cei care se remarcă prin comportamente, discursuri și mesaje controversate.

În viziunea noastră, gândirea strategică a fiecărui candidat îi poate asigura o comunicare clară, opusă simplelor opinii de moment. O abordare bazată pe rațiune și înțelegerea profundă a realității politice și sociale este esențială pentru câștigarea încrederii electoratului.

Să încercăm să răspundem la întrebarea: „Cine va fi sau poate fi viitorul Președinte al României?”, ca rezultat situațional al campaniei electorale, planificată politic cu respectarea constituțională. Acesta va fi recunoscut drept învingătorul merituos al confruntărilor politice electorale, întrunind, în ambele tururi, votul suficient și entuziast al cetățenilor.

Alesul poate fi și cel care „câștigă” alegerile prezidențiale, fiind surprinzător de bine acceptat de o parte a electoratului, dar în același timp sprijinit, susținut și dorit „de afară”. Acesta va avea caracteristici psihologice puternice și îndemânări manageriale lucrative în devenire, manifestându-se într-un mod selectiv și partinitor față de interesul național.

Vom trăi și vom vedea!

CONDUCEREA PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC
28.02.2025