Partidul Neamul Romanesc Partidul Neamul Romanesc

STATUT
PARTIDUL NEAMUL ROMÂNESC

Capitolul  I

DISPOZIŢII  GENERALE

 

IDENTITATEA  ORGANIZAŢIEI POLITICE

 

Art.1.

  • Denumirea integrală a partidului politic este “PARTIDUL NEAMUL ROMÂNESC” iar denumirea prescurtată este “N.R.”. Denumirea partidului nu se reduce la iniţialele sale. În toate discursurile publice se va folosi denumirea întreagă, PARTIDUL NEAMUL ROMÂNESC
  • PARTIDUL NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) are drapel, imn şi însemn. Însemnul partidului este şi semnul electoral. Drapelul, însemnul partidului şi semnul electoral se aprobă de către Congres. Imnul se stabileşte de către Comitetul Politic Naţional, la propunerea Consiliului Consultativ Central, şi se aprobă de Consiliul Naţional.
  • Drapelul PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) este confecţionat din pânză de mătase, de culoare ALBĂ, raportul dimensiunilor – lăţime/lungime – fiind de 2/3. Central, pe ambele feţe, este amplasat însemnul partidului.
  • Însemnul PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) este compus Crucea Sfântului Andrei de culoare BEJ, două semicercuri formate din 18 frunze de stejar de culoare GALBEN, 4 raze de soare GALBENE și două inițiale de culoare MARO: “N” și “R”. Centrul crucii este încadrat la stânga de iniţiala scrisă cu majuscula „N”, iar la dreapta de iniţiala scrisă cu majuscula „R”. Culorile folosite sunt: BEJ (Pantone 466), MARO (Pantone 1817), GALBEN (116)
  • Modificarea drapelului, imnului sau semnului electoral se face la propunerea Comitetului Politic Naţional, în cadrul Consiliului Naţional şi se aprobă cu votul a minim 2/3 din numărul celor prezenţi. Propunerea de modificare va fi însoţită de expunerea de motive a prim-vicepreşedintelui partidului.
  • Folosirea însemnelor de identitate se stabileşte prin regulament elaborat de Secretariatul General şi aprobat de Comitetul Politic Naţional.
  • Sediul central al PARTIDULUI  NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) se află în municipiul Bucureşti.       

Art.2.

  • PARTIDUL NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) este o organizaţie civică constituită pe principiile Doctrinei Naţional Conservatoare de tip modern şi se manifestă ca principal factor politic de reprezentare a intereselor existenţiale vitale ale cetăţenilor români, indiferent de rasă, origine etnică, sex, profesie sau poziţie socială, de protejare, conservare şi promovare a valorilor şi intereselor fundamentale ale Naţiunii Române, în profund respect faţă de celelalte naţiuni şi valorile universale ale omenirii.
  • PARTIDUL NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) este continuatorul de drept, politic şi moral, al idealului  de unitate teritorială şi identitară a tuturor românilor, al spiritului lor de emancipare şi de afirmare a Naţiunii Române în planul civilizaţiei Europei moderne.
  • PARTIDUL NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) îşi găseşte raţiunea de a exista prin lupta sa prezentă şi viitoare în scopul realizării Reîntregirii paşnice a teritorialităţii Naţiunii, în spaţiul său de etnogeneză continuă, desăvârşind Idealul Naţional Suprem.
  • PARTIDUL NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) se pronunţă pentru o reală consolidare a Puterii Naţiunii, pentru întărirea SOCIETĂŢII OBŞTEŞTI într-un mediu de ordine şi dreptate socială bazată pe justiţie instituţională, fără discriminări partizane sau etnice.
  • PARTIDUL NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) afirmă necesitatea realizării unei Europe comune şi solidare, cu păstrarea identităţii naţiunilor, a demnităţii şi specificităţii acestora, în scopul accesului echitabil la prosperitatea cuvenită fiecăreia, concomitent cu asigurarea unei reale stări de securitate existenţială şi protejare a păcii continentale şi mondiale.
  • PARTIDUL NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) este forţa politică autohtonă, capabilă de refondarea morală a societăţii şi de revitalizarea biologică a naţiunii române, punând la baza conceptelor sale, credinţa în Dumnezeu, morala civică şi Înalta Spiritualitate, respectul faţă de viaţă, solidaritatea, înţelepciunea şi toleranţa, toate concertate spre Binele Comun.

 

Art.3.

Opţiunile ideologice şi direcţiile fundamentale de acţiune ale PARTIDULUI  NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) sunt:

 

  • Loialitatea necondiţionată faţă de Naţiunea Română şi Statul  Naţional Unitar Român.
  • Credinţa nestrămutată în valorile fundamentale ireductibile ale naţiunii Române: ancestralitatea, daco-latinitatea, continuitatea etnogenetică și teritorială, datina tradiţională şi civilizaţia creştină.
  • Credinţa în Dumnezeu, morală, adevăr şi dreptate, singurele în măsură să menţină curăţenia spirituală şi comportamentul de bun simţ ale individului în comunitate.
  • Protecţia familiei, ca matrice educaţională primară de formare morală şi civică a individului social.
  • Ecumenismul creştin şi toleranţa confesională, ca forţă de coagulare a resurselor spirituale şi omogenizarea scopurilor sociale şi misionare ale bisericii creştine în folosul naţiunii.
  • Protecţia spiritului culturii române faţă de tendinţele de subminare a paternităţilor naţionale, concomitent cu promovarea culturii inovative şi originale.
  • Reconstrucţia statului român pe principii naţionale, ca stat democratic consolidat şi refacerea sistemului de reprezentare legislativă a naţiunii.
  • Întărirea puterii civile, ca putere fundamentală-sursă a instituţiilor statale şi refacerea solidarităţii sociale în jurul valorilor identitare ale naţiunii.
  • Refacerea proprietăţii naţiunii, prin recuperare reparatorie a bogăţiilor sale, accelerarea procesului de capitalizare a economiei şi generarea graduală a prosperităţii autohtone.
  • Promovarea liberei iniţiative şi a economiei concurenţiale întemeiate pe recunoaşterea şi statornicirea proprietăţii individuale, precum şi a celei publice şi private a statului în consonanţă cu interesele naţiunii române.
  • Sprijinirea preferenţială a capitalului autohton în structurile economiei de piaţă, până la realizarea durabilităţii concurenţiale a acestuia.
  • Asigurarea condiţiilor obligatorii de existenţă în modernitate a individului, familiei şi obştei (comunităţii), din perspectiva accesului la facilităţile integrate ale serviciilor societale de înaltă calitate.
  • Recuperarea socială a indivizilor vulnerabili sau a grupurilor natural defavorizate şi scoaterea acestora din sărăcie, prin asigurarea dreptului de muncă şi obligativitatea de reinserţie obştească.
  • Consolidarea controlată a instituţiilor de forţă ale statului naţional, a armatei, forţelor de ordine şi serviciilor secrete, pentru asigurarea independenţei deciziei politice strategice, exersarea suveranităţii asupra ordinii constituţionale naţionale şi protecţia intereselor economice exclusive.
  • Promovarea politicilor naţionale în plan extern care să asigure eliminarea ameninţărilor şi garantarea stării de pace a naţiunii.
  • Capacitarea valenţelor multilaterale ale individului, colectivităţii şi societăţii în ansamblu pentru redobândirea mândriei şi demnităţii naţionale prin reabilitarea conceptelor de românism şi românitate în percepţia publică europeană.

 

 
 
OBIECTIVELE PARTIDULUI  NEAMUL ROMÂNESC (N.R.)

 

 

Art.4.

PARTIDUL NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) urmăreşte numai obiective politice.

În activitatea practică,  PARTIDUL NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) îşi propune, prin strategii şi programe adecvate, îndeplinirea în principal a următoarelor obiective politice:

(1) Dezvoltarea democratică a ţării pe baza prevederilor constituţionale, a pluralismului politic, a statului de drept, a separaţiei şi echilibrului puterilor.

  • Apărarea integrităţii actualului teritoriu al ţării, capacitarea suficientă a instituţiilor de apărare şi siguranţă naţională.
  • Promovarea principiilor economiei de piaţă liberă echilibrată, prin restructurarea şi recapitalizarea economiei naţionale, pentru capacitarea competitivităţii sale în mediul gobal.
  • Garantarea proprietăţii private şi promovarea iniţiativelor ce vizează dezvoltarea acesteia, fără a prejudicia proprietatea publică a naţiunii.
  • Reformarea sistemelor de organizarea a agriculturii, întărirea gospodăriilor individuale şi a asociaţiilor producătorilor, în vederea asigurării securităţii alimentare şi a protecţiei sociale a populaţiei.
  • Valorificarea eficientă a resurselor materiale indigene şi a capitalului autohton, atragerea de capital străin în vederea restructurării, retehnologizării şi infodigitalizării proceselor productive de înaltă calitate.
  • Intervenţia cu caracter protector şi de dirijare de către stat, ori de câte ori apar disfuncţionalităţi, în mecanismele economiei de piaţă.
  • Aşezarea raporturilor din societate pe criteriile selecţiei şi promovării elitelor naţionale, a acelor oameni cu o înzestrare deosebită, care prin muncă, prin creaţie şi angajament civic, sunt în măsură să contribuie la progresul general al societăţii.
  • Fondarea unui sistem judiciar capabil de producerea actului de Dreptate prin Adevăr şi Umanism, dar eficient şi ferm în vederea prevenirii şi combaterii fenomenului infracţional, a corupţiei şi crimei organizate.
  • Aşezarea întregului sistem educaţional pe principii umaniste şi pe tradiţiile naţionale pentru însuşirea temeinică a istoriei şi identităţii poporului nostru, a limbii române, precum şi pentru dezvoltarea unui învăţământ formativ modern, pentru viitor.
  • Promovarea prin pârghiile de susţinere statale a cercetării, ştiinţei şi tehnologiei în vederea valorificării potenţialului creator al naţiunii române.
  • Orientarea relaţiilor externe ale României, pe baza principiilor dreptului internaţional, pentru promovarea intereselor naţionale şi participarea la structurile de securitate colective capabile să asigure fiecărei naţiuni o pace durabilă.
  • Revalorizarea culturii şi actului de creaţie pentru menţinerea şi dezvoltarea identităţii naţionale, prin afirmarea libertăţii de expresie artistică, diversificarea relaţiilor cu mediile culturale simetrice, libera circulaţie a valorilor culturale şi repunerea în drepturi legitime a spiritualităţii româneşti, tradiţional deschisă spre universalitate.
  • Respectarea dreptului la identitate culturală, religioasă şi lingvistică a persoanelor de altă origine etnică, excluzând conceptul de minoritate, fără drepturi sau reglementări speciale favorizante şi fără a admite manifestări de rasism, şovinism, separatism etnic şi teritorial.
  • Garantarea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor omului, în concordanţă cu prevederile documentelor internaţionale, la care România este parte.
  • Crearea condiţiilor pentru revigorarea biologică a populaţiei, a sănătăţii individuale şi protecţia mediului înconjurător.
  • Promovarea unor programe realiste şi motivante de protecţie socială pentru categoriile temporar defavorizate, recurgând la posibilităţile reale de redistribuire a resurselor economiei româneşti.
  • Creşterea rolului tineretului şi angajarea nemijlocită a acestuia în realizarea unei societăţii româneşti moderne şi democratice, pentru formarea şi afirmarea sa timpurie în viaţa socială.
  • Protejarea prin drepturi fireşti a condiţiei femeii-mamă în societatea postmodernă.
  • Implicarea activă şi nemijlocită a tuturor cultelor religioase în refacerea sănătăţii morale a propriilor enoriaşi.
  • Revitalizarea relaţiilor cu diaspora şi emigraţia economică şi apărarea comunităţilor etnice româneşti de pretutindeni.

 

 
 

 

Capitolul  II

MEMBRII  PARTIDULUI  NEAMUL ROMÂNESC (N.R.)

 

Art.5.

  • Sunt membrii ai PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.)
  1. membrii fondatori;
  2. membrii activi;
  3. membrii de onoare;

 

 

  • Membrii fondatori dobândesc această calitate o singură dată şi se regăseşte în persoanele semnatare a actului de constituire iniţială a PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.), precum şi al organizaţiilor locale nou înfiinţate. Un membru fondator îşi poate exercita drepturile şi îndatoririle prevăzute în prezentul statut, numai în cazul în care este şi membru activ, respectă obligaţiile statutare precum şi doctrina, ideologia şi spiritul de acţiune ale Programului Politic al  PARTIDULUI  NEAMUL ROMÂNESC (N.R.). Calitatea de MEMBRU FONDATOR este „ad vitam per persona”. Renunţarea la această calitate este un act de voinţă unilaterală. Un Membru Fondator, care este şi membru activ, este de drept parte componentă a Biroului Executiv, la nivelul structurii fondate. Numărul maxim de membrii fondatori pentru o structură de partid este de 5 (cinci).

 

  • Membrii activi ai PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) pot fi  cetăţenii români, prin liberă adeziune, care îndeplinesc următoarele condiţii:

 

  • au împlinit vârsta de 18 ani;
  • recunosc Statutul şi Programul Politic ale PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) şi înţeleg să contribuie la realizarea scopurilor şi obiectivelor stabilite, prin implicare directă şi dezinteresată;
  • au o conduită civică demnă şi se bucură de respect profesional;
  • se supun principiilor moralei publice şi respectă deontologia comportamentală politică;
  • acceptă principiul activismului permanent pentru transpunerea în viaţa publică socială a opţiunilor şi deciziilor PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.).
    • Membrii de onoare ai PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) sunt personalităţi marcante ale vieţii sociale, culturale şi ştiinţifice, din ţară şi străinătate, care prin activitatea lor consolidează demnitatea naţională şi sprijină împlinirea obiectivelor civice ale PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.). Calitatea de Membru de Onoare se acordă de Preşedintele de Onoare al PARTIDULUI  NEAMUL ROMÂNESC (N.R.), la propunerea Comitetului Politic Naţional, după consultarea şi primirea agrementului personalităţii în cauză.

Calitatea de Membru de Onoare nu obligă la practicarea vieţii interne de partid sau la plata cotizaţiei lunare. Orice referire a unui membru de onoare pe teme directe sau contingente cu obiectivele civice și politice ale PARTIDULUI  NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) sunt considerate opinii personale.

  • Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot deveni membri ai PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) cu respectarea prevederilor alineatului (3) şi a legislaţiei statului pe teritoriul căruia se află.

 

Art.6.

  • Calitatea de membru activ al PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) se poate dobândi, la cerere, pe baza adeziunii-angajament formulate în scris şi depusă de solicitant la Biroul Executiv al organizaţiei din localitatea unde îşi are domiciliul, reşedinţa sau unde îşi desfăşoară activitatea.

În cazul persoanelor prevăzute la art.5 alin. (5), adeziunea-angajament pentru dobândirea calităţii de membru al PARTIDULUI  NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) se depune la Secretariatul organizaţiei Municipiului Bucureşti, care ţine şi evidenţa acestora.

  • Studenţii şi elevii pot solicita obţinerea calităţii de membru al partidului în localitatea în care se află instituţia în care studiază.
  • Calitatea de membru activ al PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) se dobândeşte şi se certifică prin carnetul de membru, primit după rostirea și apoi înregistrarea adeziunii-angajament în Registrul unic de evidenţă a membrilor organizaţiei judeţene sau a Municipiului Bucureşti.
  • În situaţia în care cererea de intrare în partid a fost respinsă, decizia va fi comunicată solicitantului în termen de 15 zile, acesta putând depune o contestaţie la Biroul Executiv Judeţean sau al Municipiului Bucureşti, în termen de 15 zile de la înştiinţare. În cazul în care contestaţia este admisă, Biroul Executiv al organizaţiei locale respective va întocmi formele de înscriere şi îi va înmâna solicitantului carnetul de membru.

 

 

 

 

 

 

Art.7.

Nu pot fi membri ai partidului:

  1. persoanele care, prin activităţile politice, administrative sau judiciare desfăşurate, și-au compromis credibilitatea publică;
  2. persoanele care au suferit condamnări pentru trădarea intereselor ţării, abuz de putere şi crimă organizată, infracţiuni săvârşite cu violenţă sau alte fapte antisociale grave;
  3. persoanele care au desfăşurat sau desfăşoară activităţii incompatibile cu Statutul şi Programul politic ale partidului;
  4. persoanele care fac parte din alte partide sau asociaţii politice din ţară şi din străinătate;
  5. persoanele lipsite de drepturi cetăţeneşti;
  6. persoanele care fac parte din asociaţii sau organizaţii apolitice, din ţară sau de peste hotare, care promovează obiective sau idei contrare Statutului şi programelor partidului.

 

DREPTURILE  MEMBRILOR

 

Art.8.

Membrii PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) au următoarele drepturi:

 

  1. să aleagă şi să fie aleşi în organismele de conducere ale partidului; se recomandă evitarea ocupării simultane de posturi de conducere la nivel central şi/sau local de membri ai aceleiaşi familii (soţ, soţie, copii);
  2. să propună şi să fie propuşi candidaţi pe listele electorale ale partidului în alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale, în condiţiile legii;
  3. să recomande şi să fie recomandaţi pentru ocuparea unor funcţii în administraţia publică locală sau centrală;
  4. să-şi exprime, în deplină libertate de conştiinţă şi în cadru organizat, opinia cu privire la opţiunile politice ale partidului, la activitatea organismelor proprii de conducere şi a reprezentanţilor în administraţia publică locală sau centrală. Aceste opinii vor ţine obligatoriu cont de punctele de vedere exprimate oficial prin hotărâri şi decizii luate statutar de către organismele de conducere ierarhic superioare;
  5. să facă propuneri şi sugestii, organismelor abilitate, pentru îmbunătăţirea Statului şi a programelor partidului;
  6. să fie informaţi cu privire la activitatea organizaţiei din care fac parte, a partidului şi a organismelor sale de conducere;
  7. să participe la viaţa politică în cadrul organizaţiei din care fac parte sau, după caz, al organismelor de conducere ale căror membri sunt;
  8. să fie consultaţi periodic, la nivelul funcţiilor deţinute în partid, în problemele politice, economice, sociale sau organizatorice fundamentale.
  9. să participe la luarea deciziilor în cadrul organizat al partidului şi să se manifeste prin vot, potrivit competenţelor stabilite în prezentul Statut;
  10. să adreseze interpelări şi să formuleze cereri şi reclamaţii, către toate organismele de conducere ale partidului;
  11. să participe la toate întrunirile partidului, atunci când se discută şi se iau hotărâri în legătură cu propria persoană;
  12. să beneficieze de protecţia partidului şi a organismelor sale de conducere faţă de atacurile şi presiunile politice sau administrative injuste;
  13. să fie recompensaţi pentru activitatea deosebită desfăşurată;
  14. să demisioneze din partid în orice moment, efectul acestui demers fiind imediat;
  15. să se transfere de la o organizaţie la alta. Transferul unui membru de partid dintr-o organizaţie în alta se face în scopul de a nu pierde continuitatea şi vechimea în partid. Se pot transfera cei care au reşedinţa sau îşi desfăşoară activitatea, în majoritatea timpului, într-o altă organizaţie decât cea în care domiciliază. Transferul se realizează la solicitarea scrisă a celui interesat, adresată conducerii organizaţiei în care se transferă devenind valabil cu data de la care cel transferat a fost înscris în Registrul unic de evidenţă a organizaţiei, făcându-se menţiunea vechimii în partid şi unde a activat.

Organizaţia care a primit transferul va anunţa în scris acest lucru  organizaţiei de unde a plecat, cerând efectuarea menţiunii respective în Registrul unic de evidenţă a acesteia.

 

ÎNDATORIRILE  MEMBRILOR  ACTIVI

 

Art.9.

  • Membrii PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) au următoarele îndatoriri:
  1. să cunoască, să respecte cu stricteţe şi să promoveze principiile şi obiectivele prevăzute în Statutul şi Programul politic ale partidului, precum şi hotărârile organismelor de conducere, indiferent de funcţia pe care o ocupă în partid;
  2. să îndeplinească cu devotament şi responsabilitate, potrivit pregătirii, aptitudinilor şi experienţei dobândite, sarcinile primite din partea partidului;
  3. să fie exemple de conduită politică, morală şi civică;
  4. să participe cu regularitate la acţiunile şi activităţile organizate de partid;
  5. să contribuie la formarea şi promovarea unui mod de lucru democratic;
  6. să respecte disciplina de partid şi caracterul confidenţial al unor documente sau informaţii interne;
  7. să contribuie la îmbunătăţirea activităţii partidului şi la ridicarea prestigiului acestuia;
  8. să ia atitudine împotriva oricăror încălcări ale drepturilor omului;
  9. să achite o cotizaţie lunară;
  10. să sprijine partidul, potrivit posibilităţilor, personale, prin donaţii şi legate, în conformitate cu reglementările legale;
  11. să ia atitudine împotriva oricăror forme de încălcare a Statutului sau încercare de dezbinare şi să acţioneze pentru păstrarea identităţii şi unităţii organizatorice a partidului;
  12. să nu desfăşoare acţiuni polemice în mass-media, legate de viaţa internă de partid şi de relaţiile interumane dintre membrii acestuia;
  13. să nu facă declaraţii politice care să afecteze interesele şi credibilitatea partidului;
  14. să nu întreprindă nici o acţiune care să contribuie la slăbirea unităţii organizatorice a partidului;
  15. să declare în scris, la exprimarea acordului său de a candida pe listele partidului pentru Camera Deputaţilor sau Senat, că acceptă, în mod expres, alin.(2) al acestui articol;
  16. să semneze, în alb, demisia de onoare, anterior investirii sale într-o funcţie guvernamentală sau oricare altă funcţie de demnitate publică, pentru cazul în care demisionează, este exclus din partid sau i se retrage sprijinul politic.

 

  • În virtutea principiilor moralităţii politice şi a respectării voinţei exprimate prin votul alegătorilor, un membru al PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) ales parlamentar sau numit într-o funcţie publică, în cazul demisionării sale exprese sau al excluderii din partid, este de drept considerat demisionat şi din calitatea de parlamentar sau din funcţia publică respectivă.

 

SANCŢIUNI

 

Art.10.

  • Membrilor PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) care au săvârşit abateri de la prevederile Statutului sau care, prin activitatea lor, aduc prejudicii partidului, în funcţie de gravitatea lor, li se pot aplica următoarele sancţiuni:
  1. discutareaîn organismul de conducere şi avertizarea, în scris, a celui în cauză;
  2. suspendarea din funcţia ocupată într-un organism de conducere a partidului, pe o durată de până la 6 luni;
  3. demiterea din funcţie;
  4. retragerea sprijinului politic pentru funcţia deţinută;
  5. excluderea din partid.

 

  • Suspendarea din funcţie se hotărăşte de către organismul de conducere a partidului din care face parte cel în cauză. Hotărârea se pronunţă cu votul majorităţii membrilor organismului de conducere respectiv. În funcţia devenită vacantă, acelaşi organism desemnează o altă persoană, numai pentru durata corespunzător suspendării.
    • Demiterea se hotărăşte de către organismul de conducere ierarhic superior celui din care face parte cel în cauză. Hotărârea se pronunţă cu votul majorităţii membrilor organismului de conducere. În funcţia devenită vacantă, organismul de conducere respectiv numeşte o altă persoană.
    • Împotriva oricărei sancţiuni, cei vizaţi pot face contestaţie în scris la Colegiul Judeţean de Onoare şi Arbitraj sau al Municipiului Bucureşti ori, după caz, la Curtea de Onoare şi Arbitraj, în raport cu funcţia deţinută de cel în cauză, la nivel teritorial sau central, în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii.
    • Retragerea sprijinului politic se hotărăşte de către conducerea organizaţiei sau, după caz, de către organismul de conducere a partidului din care face parte cel în cauză.
    • Membrii de partid, indiferent de funcţiile deţinute, care încalcă prevederile art.9, lit. l, m şi n, sunt excluşi din partid fără drept de contestaţie. Constatarea acestei abateri se face de către Comitetul Politic Naţional, care hotărăşte în consecinţă.

 

PIERDEREA CALITĂŢII DE MEMBRU

 

Art.11.

  • Pierderea calităţii de membru al PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) se face prin deces, demisie, aderare la o altă formaţiune politică, excludere, interzicerea exercitării drepturilor politice şi cetăţeneşti sau pierderea cetăţeniei române.
  • Denunţarea calităţii de membru fondator aflat în viaţă se face numai la cererea scrisă a persoanei în cauză adresată preşedintelui partidului şi se constată în regim de urgenţă în prima şedinţă a Biroului Executiv;
  • Demisia are loc pe baza cererii scrise şi se ia în considerare de la data depunerii ei la organismul de partid competent, ca expresie a voinţei liber exprimate a persoanei respective.
  • Excluderea din partid este hotărâtă de către Biroul Executiv al organizaţiei locale din care face parte persoana respectivă, în cazul săvârşirii de către aceasta a unor fapte incompatibile cu calitatea de membru al partidului. Hotărârea se pronunţă cu votul a cel puţin 2/3 din totalul membrilor prezenţi, în contextul îndeplinirii condiţiei de cvorum stabilite de prezentul Statut.
  • În cazul membrilor de partid, care fac parte din organismele de conducere ale PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) atât la nivel teritorial, cât şi central, procedura de excludere din partid se va declanşa numai după primirea de către organizaţia locală a acordului formulat în scris de către organismul de conducere din care acesta face parte. Hotărârea organismului de conducere se transmite organizaţiei locale în termen de 15 zile de la primirea sesizării.
  • Pentru situații de gravitate maximă Biroul Executiv Național poate să decidă excluderea imediată a oricărui membru, indiferent de calitatea acestuia și structura din care face parte, cu excepția membrilor fondatori la nivel național;
  • Împotriva hotărârii de excludere din partid, cei în cauză pot face contestaţie în scris la Colegiul Judeţean de Onoare şi Arbitraj sau al Municipiului Bucureşti, în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii. Membrii cu funcţii de conducere în organismele centrale ale PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) excluşi din partid, precum și cei excluși direct de Biroul Executiv Național, pot face contestaţie în scris la Curtea Centrală de Onoare şi Arbitraj în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii de excludere. Hotărârile organismelor care analizează aceste contestaţii sunt definitive şi se transmit organizaţiilor teritoriale pentru executare.
  • Retragerea unui senator sau deputat din grupurile parlamentare ale PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) atrage după sine excluderea implicită a acestuia din partid, fără drept de contestaţie.
  • Pierderea calităţii de membru al partidului se consemnează în Registrul unic de evidenţă a membrilor organizaţiei judeţene sau a Municipiului Bucureşti.
  • Persoana exclusă nu poate fi reprimită în PARTIDUL NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) înainte de expirarea unui termen de minim un an de la data deciziei definitive. În cazul aprobării cererii de reînscriere, vechimea în partid va fi socotită de la această dată.

 

 

 

 

 

CAPITOLUL  III

Secţiunea  I

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

 

Art.12.

  • PARTIDUL NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) este organizat şi funcţionează pe baza criteriului administrativ-teritorial.
  • Structura organizatorică a partidului cuprinde:
    1. organizaţii teritoriale, la nivelul judeţelor (grup de judeţe) şi al Municipiului Bucureşti;
    2. organizaţii locale, la nivelul municipiilor, oraşelor, comunelor şi sectoarelor Municipiului Bucureşti.;
    3. organizaţii de bază, la nivelului cartierelor şi satelor, organizate de regulă corespunzător arondismentelor secţiilor de votare.

 

  • Relaţiile de autoritate se bazează pe principiul subordonării ierarhice şi similitudinii funcţiilor, cu lucru independent în reţea şi sunt descrise în Regulamentul de organizare şi funcţionare (ROF) a organizaţiilor de partid.

 

Art.13.

  • Organismele partidului sunt următoarele:
  1. La nivel central:

 

  • de conducere
    • Congresul;
    • Consiliul Naţional;
    • Comitetul Politic Naţional;
    • Biroul Executiv Naţional;
    • Curtea Naţională de Onoare şi Arbitraj;
    • Comisia Naţională de Control Financiar;
    • Consiliul Parlamentar.
      • consultative
        • Consiliul Consultativ Central;
        • Senatul;
        • Liga primarilor, vice-primarilor şi consilierilor PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.).

 

  1. La nivel teritorial
    • de conducere şi control
      • Conferinţa Judeţeană sau a Municipiului Bucureşti;
      • Consiliul Judeţean sau al Municipiului Bucureşti;
      • Biroul Executiv Judeţean sau al Municipiului Bucureşti;
      • Colegiul Judeţean de Onoare şi Arbitraj sau al Municipiului Bucureşti;
      • Comisia Judeţeană de Control Financiar sau a Municipiului Bucureşti;
      • consultative
      • Consiliul Consultativ Judeţean sau al Municipiului Bucureşti.
  1. La celelalte niveluri:
    • de conducere şi control
      • Adunarea Generală a organizaţiei locale /de bază;
      • Consiliul organizaţiei locale /de bază;
      • Biroul Executiv al organizaţiei locale/de bază;
      • Comisia locală de Control Financiar.

Art.14.

  • Organizaţia de femei este parte integrantă din structura internă de organizare a PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.). şi cuprinde persoanele de sex feminin, membre de partid.
  • Organizaţia de femei îşi desfăşoară activitatea pe baza Regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat de Comitetul Politic Naţional al partidului.
  • Organizaţia de femei este coordonată, la toate nivelurile, de Birourile Executive ale organizaţiilor respective ale PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) şi are reprezentanţi în acestea.

 

Art.15.

  • Organizaţia de tineret este parte integrantă din structura internă de organizare a PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) şi cuprinde membri de partid, cu vârsta între 18 şi 35 de ani. În structurile organizaţiei de tineret, de la toate nivelurile partidului, pot fi înscrişi şi tineri care au împlinit vârsta de 16 ani. Aceştia, până la împlinirea vârstei de 18 ani, nu pot avea drepturile şi îndatoririle membrilor de partid.
  • Organizaţia de tineret este coordonată la toate nivelurile de Birourile Executive ale organizaţiilor respective ale PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) şi are reprezentanţi în acestea.
  • Organizaţia de tineret îşi desfăşoară activitatea pe baza Regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat de Comitetul Politic Naţional al partidului.

 

Secţiunea  a II-a

ORGANISMELE  CENTRALE  DE  CONDUCERE  ŞI  CONTROL

CONGRESUL

 

Art.16.

  • Congresul este organismul suprem de decizie al PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) care se întruneşte la un interval de 4 ani. Convocarea Congresului se face de către Comitetul Politic Naţional.
  • În intervalul dintre două congrese ordinare, dacă este necesar, Comitetul Politic Naţional poate convoca Congresul Extraordinar. Convocarea acestuia se poate face şi la solicitarea a cel puţin jumătate din numărul organizaţiilor teritoriale.
  • Congresul partidului este constituit din delegaţi aleşi, prin vot secret, de către Conferinţele judeţene sau cea a Municipiului Bucureşti, potrivit normei de reprezentare stabilită de Comitetul Politic Naţional, în care sunt cuprinşi membrii Consiliului Naţional în exerciţiu, membrii Curţii de Onoare şi Arbitraj şi membrii Comisiei Naţionale de Control Financiar.
  • Congresul Extraordinar este constituit din delegaţi aleşi, prin vot secret, de către Consiliile Judeţene sau cel al Municipiului Bucureşti, potrivit normei de reprezentare stabilită de Comitetul Politic Naţional, cărora li se adaugă membrii Consiliului Naţional în exerciţiu, membrii Curţii de Onoare şi Arbitraj şi membrii Comisiei Naţionale de Control Financiar.
  • Data şi locul desfăşurării Congresului se stabilesc de către Comitetul Politic Naţional.

 

Art.17.

Pentru organizarea şi buna desfăşurare a lucrărilor Congresului partidului, inclusiv pentru elaborarea documentelor, Comitetul Politic Naţional numeşte o comisie de pregătire şi organizare.

Art.18.

  • La Congres pot participa ca invitaţi:
  1. membri ai PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) care la data respectivă conduc instituţii de importanţă naţională sau regională, precum şi membri ai Consiliului Consultativ Central, Senatului şi Ligii primarilor, vice-primarilor şi consilierilor partidului;
  2. directori sau redactori-şefi din mass-media;
  3. personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale şi reprezentanţi ai societăţii civile;
  4. personalităţi ale diasporei şi comunităţilor româneşti de pretutindeni;
  5. reprezentanţi ai unor partide din ţară şi străinătate;
  6. reprezentanţi ai Preşedinţiei şi Guvernului;
  7. lideri şi reprezentanţi ai federaţiilor şi confederaţiilor sindicale;
  8. alte persoane desemnate de Comitetul Politic Naţional;
  9. membrii de onoare şi membrii fondatori ai partidului.
    • Lista invitaţiilor se întocmeşte de către Comisia de pregătire şi organizare a Congresului şi se aprobă de către Comitetul Politic Naţional.
    • Invitaţii audiază lucrările, pot lua cuvântul cu acordul plenului, nu votează şi nu pot candida.

 

Art.19.

  • Congresul partidului are următoarele atribuţii:
  1. adoptă sau modifică Statutul, Programul Politic şi Directivele Programului de Dezvoltare Economică şi Socială a Naţiunii Române;
  2. stabileşte orientarea politică generală, obiectivele, strategia şi tactica partidului;
  3. aprobă structura Consiliului Naţional şi al Comitetului Politic Naţional;
  4. alege (revocă) prin vot secret, preşedintele partidului, prim-vicepreşedintele partidului şi ceilalţi membri ai Comitetului Politic Naţional; Preşedintele şi Prim-vicepreşedintele partidului se aleg în echipă, pe aceeaşi listă;
  5. alege, prin vot secret, membrii Consiliului Naţional;
  6. alege, prin vot secret membrii Curţii de Onoare şi Arbitraj şi ai Comisiei Naţionale de Control Financiar;
  7. analizează activitatea partidului şi a organismelor sale de conducere şi control, adoptând hotărârile corespunzătoare;
  8. hotărăşte dizolvarea partidului în condiţiile prevăzute de lege;
  9. delegă Consiliului Naţional şi Comitetului Politic Naţional responsabilităţi privind completarea locurilor vacante în organismelor de conducere de la nivel central şi teritorial.

 

  • Hotărârile Congresului sunt obligatorii pentru toate organismele de conducere şi pentru toţi membrii partidului.

 

 

 

 

CONSILIUL NAŢIONAL

Art.20.

Consiliul Naţional este organismul de conducere a PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) în intervalul dintre două Congrese.

Art.21.

Consiliul Naţional se întruneşte de regulă anual, sau ori de câte ori este necesar, la convocarea Comitetului Politic Naţional sau la cererea a cel puţin o treime din numărul organizaţiilor teritoriale ale partidului. Lucrările sale sunt conduse de preşedintele partidului, iar în lipsa acestuia de către prim-vicepreşedintele partidului..

Art.22.

Consiliul Naţional se alege pe o perioadă de 4 ani. Coordonarea activităţii anuale a Consiliului Naţional revine prim-vicepreşedintelui  partidului.

Art.23.

Din Consiliul Naţional fac parte:

  1. membrii Comitetului Politic Naţional;
  2. deputaţii şi senatorii în exerciţiu, membri ai partidului;
  3. miniştrii şi secretarii de stat în activitate, membri ai PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.);
  4. preşedinţii organizaţiilor teritoriale ale partidului;
  5. prefecţii, subprefecţii, preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor judeţene, primarul general şi vice-primarii Capitalei, primarii şi vice-primarii municipiilor şi ai sectoarelor Municipiului Bucureşti, aflaţi în exerciţiu, membri ai partidului;
  6. 70 de membrii aleşi de Congres.

 

Art.24.

  • Consiliul Naţional are următoarele atribuţii:
  1. dezbate şi hotărăşte asupra orientărilor politice care privesc activitatea şi poziţia partidului;
  2. urmăreşte şi asigură aplicarea hotărârilor Congresului;
  3. hotărăşte comasarea prin absorbţie a altor partide sau formaţiuni politice;
  4. stabileşte şi adoptă programele politicii partidului în plan economic şi social, pe termen scurt şi mediu;
  5. stabileşte, ori de câte ori este necesar, cuantumul cotizaţiei lunare de partid;
  6. analizează, auditează şi validează activitatea Comitetului Politic Naţional;
  7. hotărăşte asupra propunerii de completare, făcută de Comitetul Politic Naţional, în cazul în care devine vacant un loc în organismele centrale de conducere a partidului;
  8. analizează activitatea propriilor grupuri parlamentare şi a celor ministeriale, comunicându-le concluziile şi sugestiile sale;
  9. stabileşte structura şi desemnează componenţa Senatului partidului;
  10. desemnează candidatul partidului la funcţia de preşedinte al României;
  11. aprobă şi coordonează activitatea organizaţiilor centrale de femei şi tineret;:
  12. aprobă bugetul anual de venituri şi cheltuieli ale partidului şi hotărăşte asupra execuţiei acestuia;
  13. hotărăşte asupra propunerii de revocare din calitatea de membru al Consiliul Naţional, formulate de către Comitetul Politic Naţional;
  14. instituie titluri onorifice din partea partidului şi hotărăşte cu privire la atribuirea lor.
    • Hotărârile Consiliului Naţional sunt obligatorii pentru toate organizaţiile şi toţi membrii partidului.

 

COMITETUL POLITIC NAŢIONAL

Art.25.

  • Comitetul Politic Naţional asigură conducerea partidului în intervalul dintre două întruniri ale Consiliului Naţional. Comitetul Politic Naţional este ales pe o perioadă de 4 ani.
  • Comitetul Politic Naţional al PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) este format din:
    1. Membrii Biroului Executiv Naţional;
    2. 5-7 vicepreşedinţi;
    3. 3-5 secretari executivi;
    4. liderii în exerciţiu ai grupurilor parlamentare din Senat şi Camera Deputaţilor;
    5. preşedintele organizaţiei naţionale de femei;
    6. preşedintele organizaţiei naţionale de tineret;
    7. 7-9 membri.
    8. invitaţii permanenţi

 

Art.26.

  • Comitetul Politic Naţional se întruneşte, de regulă, trimestrial, sau ori de câte ori este nevoie, pentru a lua în dezbatere şi a decide asupra modului de soluţionare a problemelor ivite în viaţa internă de partid, precum şi asupra strategiei şi tacticii politice de urmat, în conformitate cu hotărârile Consiliului Naţional.
  • Comitetul Politic Naţional se convoacă de către preşedintele partidului sau la solicitarea a jumătate din numărul membrilor săi.
  • Pentru luarea unor decizii importante cu privire la încheierea de alianţe politice, fuzionarea sau asocierea cu organizaţii din ţară sau străinătate, Comitetul Politic Naţional este obligat să invite şi preşedinţii organizaţiilor judeţene şi ale Municipiului Bucureşti. Aceştia vor avea drept de vot, egal cu cel al membrilor Comitetului Politic Naţional.

 

Art.27.

  • Comitetul Politic Naţional are următoarele atribuţii:
  1. exercită conducerea executivă a partidului, stabilind în acest sens, în mod expres, sarcinile ce revin membrilor săi;
  2. alege (revocă), prin vot secret, vicepreşedinţii şi secretarii executivi;
  3. desemnează preşedintele Consiliului Consultativ Central din rândul membrilor Consiliului Naţional;
  4. analizează şi hotărăşte asupra rapoartelor membrilor Biroului Executiv;
  5. coordonează activitatea în teritoriu, prin întocmirea şi urmărirea aplicării unor planuri concrete de acţiune zonală;
  6. numeşte preşedintele interimar al unei organizaţii teritoriale, în cazul în care funcţia respectivă a devenit vacantă;
  7. aprobă Regulamentul de ordine interioară al partidului şi alte hotărâri administrative;
  8. aprobă regulamentele de funcţionare ale organizaţiilor de femei şi tineret, Curţii de Onoare şi Arbitraj, Senatului şi Ligii primarilor, vice-primarilor şi consilierilor partidului;
  9. administrează patrimoniul partidului;
  10. întocmeşte proiectul de buget anual, pe baza raportului execuţiei bugetare;
  11. hotărăşte încheierea de alianţe politice;
  12. hotărăşte asocierea partidului cu organizaţiile din ţară şi străinătate, precum şi participarea partidului în coaliţie la guvernare;
  13. desemnează Consiliul Consultativ Central şi coordonează activitatea acestuia;
  14. controlează şi îndrumă activitatea Birourilor Permanente Judeţene şi al Municipiului Bucureşti;
  15. controlează şi îndrumă activitatea Consiliului Parlamentar al partidului;
  16. adoptă tactici politice corespunzătoare, în conformitate cu hotărârile Consiliului Naţional;
  17. aprobă numirea sau revocarea din funcţie a personalităţilor pe care le sprijină în Guvern şi în conducerea altor instituţii, organisme locale sau centrale ale statului şi foruri interne sau internaţionale;
  18. propune Consiliului Naţional completarea eventualelor locuri vacante apărute în structura Comitetului Politic Naţional sau a altor organisme centrale;
  19. propune Consiliului Naţional aplicarea de sancţiuni membrilor partidului care deţin funcţii de conducere, alese de Congres;
  20. organizează şi răspunde de pregătirea şi desfăşurarea campaniilor electorale prezidenţiale, parlamentare şi locale ale PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.)
  21. numeşte Comisia de pregătire şi organizare a Congresului;
  22. stabileşte data şi locul de desfăşurare a Congresului.

 

  • Comitetul Politic Naţional adoptă hotărâri şi le transmite organizaţiilor teritoriale.
  • Hotărârile Comitetului Politic Naţional sunt obligatorii pentru toate organizaţiile din teritoriu şi pentru toţi membri partidului.

 

 

BIROUL EXECUTIV NAŢIONAL

Art.28.

Biroul Executiv Naţional este organismul de conducere şi execuţie operativă între reuniunile Comitetului Politic Naţional al partidului.

Art.29.

Biroul Executiv Naţional este compus din:

  1. preşedintele partidului;
  2. membrii fondatori;
  3. prim-vicepreşedintele partidului;
  4. secretarul general;
  5. vicepreşedinţii partidului;
  6. preşedintele organizaţiei de femei;
  7. preşedintele organizaţiei de tineret.

 

 

 

 

 

 

Art.30.

Biroul Executiv Naţional se întruneşte, de regulă, lunar ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui partidului sau la solicitarea unei treimi din numărul membrilor săi.

Art.31.

Biroul Executiv Naţional are următoarele atribuţii:

  1. aplică hotărârile Comitetului Politic Naţional, în activitatea curentă a partidului;
  2. convoacă reuniunile Comitetului Politic Naţional;
  3. desemnează şi revocă secretarii regionali;
  4. soluţionează problemele operative ivite în viaţa internă de partid;
  5. orientează şi coordonează activitatea grupurilor parlamentare ale partidului;
  6. aprobă statul de funcţiuni al personalului administrativ şi tehnic, stabilind nivelul de retribuire;
  7. organizează activitatea departamentelor de specialitate;
  8. stabileşte şi coordonează nemijlocit strategia de imagine a partidului;
  9. aprobă reorganizarea unor organizaţii, inclusiv dizolvarea unor structuri de conducere teritoriale sau locale, la propunerea Curţii de Onoare şi Arbitraj sau a Secretariatului General;
  10. validează listele de candidaţi pentru alegerile legislative;
  11. aprobă planul de măsuri realizat de Comisia de pregătire şi organizare a Congresului;
  12. aprobă lista finală a invitaţilor la Congres.

 

Art.32.

  • Preşedintele PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) reprezintă partidul în relaţiile oficiale cu autorităţile publice, cu alte partide sau organizaţii din ţară şi din străinătate, precum şi cu mass-media. În lipsa preşedintelui, atribuţiile sunt preluate de primul vicepreşedinte. În situaţia în care primul vicepreşedinte nu este apt de preluarea atribuţiilor, Biroul Executiv Naţional desemnează un alt membru al său pentru a reprezenta partidul pentru o perioadă strict determinată dar nu mai mare de 30 de zile.
  • Preşedintele, împreună cu Comitetul Politic Naţional, coordonează întreaga activitate a partidului.
  • Preşedintele nu poate emite hotărâri, comunicate sau declaraţii care privesc politica PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) fără consultarea prealabilă a cel puțin șapte membri ai Biroului Executiv Naţional, între care trei să fie membri fondatori.
  • Preşedintele partidului prezidează reuniunile Consiliului Naţional, ale Comitetului Politic Naţional şi ale Biroului Executiv Naţional.
  • Prim-vicepreşedintele partidului coordonează pregătirea lucrărilor şi coprezidează reuniunile Consiliului Naţional. Secretarul general coordonează activitatea organizatorică a partidului. El urmăreşte, prin intermediul Secretariatului General, aplicarea hotărârilor organismelor centrale de conducere a partidului.
  • Secretariatul General reprezintă structura de execuţie, subordonată Comitetului Politic Naţional şi condusă de secretarul general, cu următoarele atribuţii:

 

  1. asigură informarea operativă a organizaţiilor teritoriale cu privire la activitatea curentă a partidului;
  2. transmite sarcinile ce revin în mod expres organizaţiilor teritoriale şi urmăreşte îndeaproape modul în care sunt duse la îndeplinire;
  3. informează operativ Biroul Executiv şi Comitetul Politic Naţional despre preocupările, problemele şi iniţiativele organizaţiilor teritoriale;
  4. pe baza propunerilor organizaţiilor teritoriale, avansează Biroului Executiv şi Comitetului Politic Naţional propuneri privind dotarea, întreţinerea şi buna funcţionare a sediilor PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.).
  5. asigură asistenţă de specialitate pentru buna funcţionare a cabinetului preşedintelui partidului şi a membrilor Biroului Executiv pe timpul desfăşurării activităţilor întrunite la nivel central.
  6. sub îndrumarea prim-vicepreşedintelui partidului, redactează regulamentele de funcţionare a structurilor nominalizate în prezentul statut şi le prezintă spre aprobare Comitetului Politic Naţional.

 

  • Secretariatul General se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie şi este format din:

 

  1. secretarul general;
  2. 3-5 secretari executivi – membri ai Comitetului Politic Naţional;
  3. 5-7 secretari regionali, desemnaţi de către Biroul Executiv Naţional.

 

  • Vicepreşedinţii partidului conduc şi coordonează activitatea unuia sau a mai multor domenii şi departamente de specialitate. Ei răspund de pregătirea, elaborarea şi aplicarea programelor în conformitate cu doctrina, obiectivele şi hotărârile partidului.
  • Pentru merite excepţionale în promovarea politicii partidului şi pentru serviciile aduse Naţiunii Române, se instituie funcţia de Preşedinte de Onoare al PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.). Preşedintele de Onoare al PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) are statut de invitat permanent la lucrările Comitetului Politic Naţional şi poate reprezenta partidul numai pe baza mandatului primit din partea Biroului Executiv Naţional. Preşedintele de Onoare al partidului coordonează activitatea tuturor membrilor de onoare pe baza unui regulament întocmit de Secretariatul General şi aprobat de Comitetul Politic Naţional.

 

CURTEA DE ONOARE ŞI ARBITRAJ

 

Art.33.

  • Curtea de Onoare şi Arbitraj este organismul de jurisdicţie al partidului pentru un mandat de 4 ani.
  • Curtea de Onoare şi Arbitraj este compusă din 9 membri, din rândul cărora, la prima întâlnire, se aleg preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul.
  • Calitatea de membru al Curţii de Onoare şi Arbitraj este incompatibilă cu calitatea de membru al Consiliului Naţional, precum şi al Comisiei Naţionale de Control Financiar.
  • Curtea de Onoare şi Arbitraj îşi desfăşoară activitatea pe baza Regulamentului propriu de funcţionare aprobat de Comitetul Politic Naţional.

 

Art.34.

Curtea de Onoare şi Arbitraj examinează contestaţiile depuse împotriva sancţiunilor şi a cazurilor de excludere din partid, adoptând decizii definitive, în termen de maxim 15 zile de la data primirii cauzei, cu obligaţia de a le transmite hotărârea celor implicaţi.

 

Art.35.

  • Curtea de Onoare şi Arbitraj cercetează reclamaţiile şi sesizările împotriva oricărui membru al partidului şi, în funcţie de gravitatea faptelor săvârşite, face propuneri organismelor competente pentru adoptarea de hotărâri corespunzătoare, inclusiv de sancţionare a celor vinovaţi.
  • Curtea de Onoare şi Arbitraj, din dispoziţia preşedintelui, prim-vicepreşedintelui sau a secretarului general, cercetează eventualele stări conflictuale care pot interveni între unii membri ai organismelor de conducere la nivel teritorial sau central şi prezintă concluziile sale Comitetului Politic Naţional. Faţă de aceste concluzii, Comitetul Politic Naţional al PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) hotărăşte asupra menţinerii sau dizolvării unor structuri de conducere teritoriale sau locale şi face propuneri de reorganizare a acestora pe bază de alegeri, în termen de 45 de zile de la emiterea hotărârii. De asemenea, hotărăşte sancţionarea celor vinovaţi de apariţia stării conflictuale respective, în conformitate cu procedurile descrise în prezentul Statut.

 

COMISIA  NAŢIONALĂ  DE  CONTROL  FINANCIAR

 

Art.36.

  • Comisia Naţională de Control Financiar este organismul central care verifică întreaga activitate financiară a partidului.
  • Comisia Naţională de Control Financiar este aleasă de Congres pentru un mandat de 4 ani.
  • Comisia Naţională de Control Financiar este alcătuită din 9 membri, din rândul cărora, la prima întâlnire, se aleg preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul.
  • Calitatea de membru al Comisiei Naţionale de Control Financiar este incompatibilă cu calitatea de membru al Consiliului Naţional, precum şi al Curţii de Onoare şi Arbitraj.

 

Art.37.

  • Comisia Naţională de Control Financiar are dreptul de a controla, din proprie iniţiativă sau ca urmare a reclamaţiilor şi sesizărilor primite, modul de formare şi utilizare a bugetului organizaţiilor teritoriale, precum şi a celui de la nivel naţional.
  • Comisia Naţională de Control Financiar coordonează şi controlează activitatea Comisiilor Teritoriale de Control Financiar.
  • Concluziile verificărilor efectuate şi propunerile corespunzătoare sunt prezentate în informări adresate Comitetului Politic Naţional, în rapoarte periodice înaintate Consiliului Naţional şi respectiv, Congresului Partidului.

 

 

 

 

CONSILIUL  PARLAMENTAR

 

Art.38.

  • Consiliul Parlamentar, constituit din parlamentarii partidului, reprezintă organismul de lucru care, prin mijloace specifice, acţionează pentru aplicarea politicii partidului în plan legislativ.
  • Consiliul Parlamentar îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea Comitetului Politic Naţional.
  • Consiliul Parlamentar se întruneşte bilunar, lucrările sale fiind conduse, prin rotaţie, de liderii grupurilor parlamentare, sau de către persoana desemnată de Comitetul Politic Naţional.
  • Consiliul Parlamentar are următoarele atribuţii:

 

  1. stabileşte atitudinea ce va fi adoptată de cele două grupuri parlamentare ale partidului;
  2. stabileşte priorităţile şi avizează obligatoriu toate propunerile legislative făcute de parlamentarii PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) ;
  3. întocmeşte, la sfârşitul fiecărei sesiuni, un raport asupra activităţii desfăşurate de cele două grupuri parlamentare ale PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) pe care îl prezintă Comitetul Politic Naţional, pentru analiză;
  4. alege liderii şi secretarii grupurilor parlamentare ale partidului din cele două camere ale Parlamentului;
  5. propune candidaţii pentru Birourile Permanente şi pentru Comisiile permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor;
  6. stabileşte reprezentanţii partidului în delegaţiile permanente ale diferitelor organisme internaţionale, inclusiv în grupurile parlamentare de prietenie cu alte ţări.

 

CONSILIUL CONSULTATIV CENTRAL

 

Art.39.

  • Consiliul Consultativ Central, desemnat de Comitetul Politic Naţional, este constituit din specialişti, cercetători şi tehnicieni din diferite domenii de activitate, membri sau simpatizanţi ai PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) şi dezbate probleme de interes economic şi social, oferind soluţii pentru acestea.
  • Consiliul Consultativ Central se întruneşte în plen în şedinţe trimestriale, iar în cadrul comisiilor de specialitate – lunar. Preşedintele Consiliului Consultativ Central prezidează şedinţele Consiliului.
  • Comisiile permanente ale Consiliului Consultativ Central se stabilesc de către Comitetul Politic Naţional pe domeniile de interes ale partidului. Denumirea, numărul acestora şi condiţiile de funcţionare se stabilesc prin dispoziţie a Secretariatului General.
  • Consiliul Consultativ Central este chemat să elaboreze programe, analize, sondaje şi materiale necesare pentru fundamentarea şi exprimarea poziţiei partidului pe diverse probleme. Soluţiile propuse au caracter consultativ.
  • Preşedintele Consiliul Consultativ Central este desemnat de Comitetul Politic Naţional, din rândul membrilor Consiliului Naţional şi are statut de invitat permanent la lucrările Comitetului Politic Naţional.

 

SENATUL

Art.40.

  • Senatul partidului, desemnat de Consiliul Naţional, este constituit din personalităţi ale vieţii noastre politice, sociale şi culturale care au merite deosebite în fondarea partidului, în păstrarea şi continuarea tradiţiilor sale peste timp. Aceştia sunt membri sau simpatizanţi ai PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.).
  • Senatul partidului îşi desfăşoară activitatea pe baza unui Regulament de funcţionare aprobat de către Comitetul Politic Naţional.
  • Preşedintele Senatului partidului este persoana cea mai în vârstă şi cu funcţia cea mai mare avută în partid. El are statut de invitat permanent la lucrările Comitetului Politic Naţional.

 

LIGA   PRIMARILOR,  VICEPRIMARILOR   ŞI   CONSILIERILOR

Art.41.

  • Liga primarilor, vice-primarilor şi consilierilor, reuneşte pe toţi reprezentanţii PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) care deţin funcţii în administraţia publică locală.
  • Liga primarilor, vice-primarilor şi consilierilor îşi desfăşoară activitatea pe baza unui Regulament de funcţionare aprobat de către Comitetul Politic Naţional.

 

 

 

Secţiunea  a III-a

ORGANISMELE TERITORIALE DE CONDUCERE ŞI CONTROL

CONFERINŢA JUDEŢEANĂ SAU A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

Art.42.

  • Organismul de conducere a organizaţiilor judeţene sau a Municipiului Bucureşti ale partidului este Conferinţa;
  • Conferinţa ordinară a organizaţiei teritoriale se întruneşte la un interval de 2 ani, iar cea extraordinară ori de câte ori este necesar, în baza hotărârii Consiliului Judeţean sau al Municipiului Bucureşti, sau a cel puţin jumătate din organizaţiilor sale locale.
  • Conferinţa organizaţiei teritoriale a PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) este constituită din delegaţi aleşi de Adunările generale ale organizaţiilor locale, potrivit normei de reprezentare stabilită de Consiliul Judeţean sau al Municipiului Bucureşti, precum şi din delegaţi de drept.
  • Data şi locul de desfăşurare a Conferinţei organizaţiei teritoriale se stabileşte de către Biroul Executiv Judeţean sau al Municipiului Bucureşti.

 

Art.43.

Sunt delegaţi de drept la Conferinţa organizaţiei teritoriale a  partidului:

  1. membrii Consiliului Judeţean sau al Municipiului Bucureşti
  1. membrii Consiliului Judeţean de Onoare şi Arbitraj sau al Municipiului Bucureşti;
  2. membrii Comisiei Judeţene de Control Financiar sau a Municipiului Bucureşti.

 

Art.44.

  • La conferinţă pot participa ca invitaţi:
  1. a) membri ai partidului, care la data conferinţei conduc instituţii cu caracter judeţean, regional sau naţional;
  2. directori sau redactori-şefi din mass-media locală şi zonală;
  3. personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale şi reprezentanţi ai societăţii civile;
  4. personalităţi ale diasporei româneşti;
  5. reprezentanţi ai altor partide;
  6. reprezentanţi ai autorităţilor locale;
  7. lideri şi reprezentanţi ai sindicatelor;
  8. alte persoane desemnate de Consiliul Judeţean sau al Municipiului Bucureşti sau de Biroul Executiv al acestora.
  • Invitaţii audiază lucrările, pot lua cuvântul cu acordul plenului, nu votează şi nu pot candida.

 

Art.45.

Conferinţa Judeţeană sau a Municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii:

  1. dezbate activitatea organizaţiei teritoriale a partidului şi a organismelor sale de conducere şi control şi adoptă hotărârile corespunzătoare;
  2. stabileşte structura organizatorică a Consiliului, respectiv a Biroului Executiv Judeţean sau ale Municipiului Bucureşti;
  3. alege şi revocă membrii Consiliului Judeţean sau al Municipiului Bucureşti;
  4. alege şi revocă Colegiul Judeţean de Onoare şi Arbitraj sau al Municipiului Bucureşti;
  5. alege şi revocă Comisia Judeţeană de Control Financiar sau a Municipiului Bucureşti;
  6. face propuneri de îmbunătăţire a Statutului şi a Programelor partidului;
  7. alege delegaţii la Congres şi desemnează, din rândul acestora, candidaţii pentru organismele centrale, în conformitate cu solicitării Biroului Executiv.

 

CONSILIUL JUDEŢEAN SAU AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

Art.46.

Consiliul Judeţean sau al Municipiului Bucureşti este organismul de conducere a organizaţiei teritoriale în intervalul dintre două Conferinţe.

Art.47.

Consiliul Judeţean sau al Municipiului Bucureşti se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea Biroului Executiv  Judeţean sau al Municipiului Bucureşti. Consiliul poate fi convocat şi la cererea a cel puţin o treime din numărul organizaţiilor locale.

Art.48.

Consiliul Judeţean sau al Municipiului Bucureşti este alcătuit din 17-21 de membri aleşi de către Conferinţa organizaţiei teritoriale şi din membri de drept, aleşi în diverse structuri de conducere a partidului sau în funcţii de demnitate publică în administraţia locală sau centrală.

 

Art.49.

Sunt membri de drept ai Consiliului Judeţean sau ai Municipiului Bucureşti:

  1. preşedinţii organizaţiilor locale;
  2. deputaţii şi senatorii din circumscripţiile electorale judeţene sau cea a Municipiului Bucureşti, membri ai partidului;
  3. consilierii judeţeni sau ai Municipiului Bucureşti, membri ai partidului;
  4. primarul general şi vice-primarii Capitalei, primarii şi vice-primarii municipiilor, oraşelor şi sectoarelor Municipiului Bucureşti, membri ai partidului;
  5. preşedintele organizaţiei judeţene de femei;
  6. preşedintele organizaţiei judeţene de tineret.

 

Art.50.

Consiliul Judeţean sau al  Municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii:

  1. convoacă Conferinţa organizaţiei teritoriale, stabilind perioada de desfăşurare şi norma de reprezentare;
  2. urmăreşte şi asigură îndeplinirea hotărârilor Conferinţei organizaţiei teritoriale;
  3. analizează şi validează activitatea Biroului Executiv al Organizaţiei teritoriale;
  4. organizează activitatea departamentelor de specialitate şi desemnează şefii acestora;
  5. alege şi revocă membrii Biroului Executiv al Consiliului Judeţean sau al Municipiului Bucureşti;
  6. coordonează aplicarea strategiei de imagine a partidului în teritoriu;
  7. adoptă, la propunerea Biroului Executiv , regulamentul de ordine interioară, diferite hotărâri interne şi administrative;
  8. adoptă bugetul anual de venituri şi cheltuieli ale organizaţiei teritoriale şi hotărăşte asupra execuţiei acestuia;
  9. propune şi pune în aplicare unele înţelegeri politice ori alianţe electorale în plan teritorial pentru alegerile locale, cu acordul Biroului Executiv;
  10. analizează rezultatele obţinute de organismele de conducere subordonate şi stabileşte măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii;
  11. analizează activitatea consilierilor judeţeni sau ai Municipiului Bucureşti, a prefectului şi a subprefectului, precum şi a primarilor din municipiile reşedinţă de judeţ, inclusiv a primarului general al Capitalei, dacă aceştia sunt membrii ai partidului.;
  12. validează listele şi stabileşte ordinea pentru candidaţii la funcţia de consilier judeţean şi al Municipiului Bucureşti şi desemnează candidatul de primar general al capitalei;
  13. completează sau înlocuieşte, la propunerea Biroului Executiv , proprii membrii, precum şi pe cei ai celorlalte organisme de conducere alese.

 

BIROUL EXECUTIV  AL ORGANIZAŢIEI TERITORIALE

Art.51.

  • Biroul Executiv Judeţean(Municipal) este format din 9-13 membri aleşi, în funcţie de numărul şi mărimea organizaţiilor locale şi de bază, la care se adaugă preşedinţii organizaţiilor municipiilor(ale sectoarelor Municipiului Bucureşti), reprezentanţii organizaţiilor de femei şi de tineret, precum şi deputaţii şi senatorii organizaţiei teritoriale.
  • Membrii Biroului Executiv al organizaţiei teritoriale sunt aleşi pentru un mandat de 2 ani.
  • Structura pe funcţii a Biroului Executiv al organizaţiei teritoriale este următoarea:
    1. preşedinte;
    2. membrii fondatori;
    3. prim-vicepreşedinte;
    4. secretar executiv;
    5. 3-5 vicepreşedinţi;
    6. trezorier;
    7. 5-7 membri;
    8. invitaţii permanenţi.

 

Art.52.

Biroul Executiv  al organizaţiei teritoriale se întruneşte bilunar sau ori de câte ori este nevoie, pentru a analiza situaţiile apărute şi a stabili modalităţile concrete de aplicare a hotărârilor organismelor superioare de partid. Biroul Executiv Judeţean(Municipal)  este convocat de preşedinte sau la solicitarea a cel puţin o treime din membrii acestuia.

Art.53.

Biroul Executiv teritorial are următoarele atribuţii:

  1. alege şi revocă, prin vot secret, preşedintele, prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul executiv;
  2. stabileşte data şi locul de organizare a Conferinţei organizaţiei teritoriale;
  3. exercită conducerea operativă a organizaţiei teritoriale, repartizând în mod expres, pe funcţii, sarcinile ce revin membrilor săi şi coordonează activitatea organizaţiilor de femei şi tineret;
  4. elaborează proiectul regulamentului de ordine interioară şi diferite proiecte de hotărâri interne şi administrative;
  5. convoacă şi pregăteşte reuniunile Consiliului Judeţean sau al Municipiului Bucureşti;
    1. orientează şi coordonează activitatea consilierilor judeţeni sau ai Municipiului Bucureşti, precum şi a primarului Municipiului Bucureşti, membri ai PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.);
    2. asigură informarea operativă a organizaţiilor locale cu privire la activitatea curentă a partidului;
    3. informează Consiliul Judeţean sau al Municipiului Bucureşti cu privire la activitatea desfăşurată între şedinţele acestuia;
    4. analizează lunar situaţia efectivelor partidului şi a încasării cotizaţiei de membru;
    5. desemnează Consiliul Consultativ Judeţean sau al Municipiului Bucureşti şi coordonează activitatea acestuia;
    6. nominalizează preşedintele Consiliului Consultativ Judeţean sau al Municipiului Bucureşti din rândul membrilor Consiliului organizaţiei teritoriale;
    7. întocmeşte listele de candidaţi pentru consilierii judeţeni sau ai Municipiului Bucureşti şi pregăteşte propunerile de candidat pentru funcţia de primar general al Capitalei;
    8. validează listele de candidaţi pentru alegerile în Consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale sau ale sectoarelor Municipiului Bucureşti, precum şi a listelor pentru primar;
    9. întocmeşte listele cu candidaţii organizaţiei teritoriale şi propune ordinea pe liste pentru alegerile legislative;
    10. îndrumă activitatea Birourilor Permanente ale organizaţiilor locale;
    11. aprobă organigrama aparatului propriu şi stabileşte fişa postului pentru fiecare angajat din cadrul personalului administrativ şi tehnic;
    12. acţionează pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de organizaţii locale în toate localităţile judeţului;
    13. veghează la respectarea de către conducerile organizaţiilor locale a tuturor prevederilor statutare;
    14. hotărăşte, prin vot secret, completarea pe funcţii a Biroului Executiv Judeţean devenite vacante, ca urmare a cazurilor de demisie, suspendare sau altor situaţii;
    15. analizează şi decide asupra contestaţiilor cu privire la respingerea cererii de primire în partid şi informează Biroul Executiv local asupra hotărârii sale;
    16. aplică prevederile art.8, litera o) în realizarea transferului unui membru de partid de la o organizaţie la alta;
    17. eliberează carnetul de partid, după înregistrarea adeziunii-angajament acceptate de Biroul Executiv local, în Registrul unic de evidenţă a membrilor.

 

Art.54.

  • Preşedintele organizaţiei teritoriale reprezintă partidul în relaţiile oficiale cu autorităţile publice locale, cu alte partide sau organizaţii teritoriale, precum şi cu mass-media locală. În lipsa preşedintelui, atribuţiile sale sunt preluate de către primul-vicepreşedinte.
  • Preşedintele, împreună cu Biroul Executiv teritorial, coordonează întreaga activitate a organizaţiei teritoriale a partidului.
  • Preşedintele nu poate emite hotărâri, comunicate sau declaraţii, fără consultarea Biroului Executiv sau a Consiliului organizaţiei teritoriale.
  • Preşedintele sau prim-vicepreşedintele prezidează reuniunile Consiliului şi ale Biroului Executiv ale organizaţiei teritoriale.
  • Secretarul executiv coordonează activitatea organizatorică a organizaţiei teritoriale a partidului. El urmăreşte aplicarea hotărârilor organismelor centrale şi teritoriale de conducere a partidului.
  • Secretarul executiv are următoarele atribuţii:

 

  1. asigură informarea operativă a organizaţiilor locale cu privire la activitatea curentă a organizaţiei teritoriale;
  2. transmite sarcinile ce revin în mod expres organizaţiilor locale şi coordonează îndeaproape modul în care sunt duse la îndeplinire;
  3. informează operativ Biroul Executiv despre preocupările, problemele şi iniţiativele organizaţiilor locale.

 

  • Vicepreşedinţii organizaţiei teritoriale a partidului conduc şi coordonează activitatea unuia sau a mai multor domenii şi departamente de specialitate. Ei răspund de pregătirea, elaborarea şi aplicarea planurilor în conformitate cu hotărârile partidului.

 

 

 

 

 

COLEGIUL  JUDEŢEAN  DE  ONOARE  ŞI  ARBITRAJ  SAU  AL

MUNICIPIULUI   BUCUREŞTI

 

Art.55.

  • Colegiul Judeţean de Onoare şi Arbitraj sau al Municipiului Bucureşti este format din 7-9 membri aleşi pentru un mandat de 2 ani.
  • Colegiul este alcătuit din:

 

  1. preşedinte;
  2. vicepreşedinte;
  3. secretar;
  4. 4-6 membri.

 

  • Calitatea de membru al Colegiului Judeţean de Onoare şi Arbitraj sau al Municipiului Bucureşti este incompatibilă cu calitatea de membru al Consiliului Judeţean sau al Municipiului Bucureşti şi al Comisiei Judeţene de Control Financiar.
  • Colegiul îşi desfăşoară activitatea pe baza Regulamentului de funcţionare a Curţii de Onoare şi Arbitraj.

 

Art.56.

  • Colegiul Judeţean de Onoare şi Arbitraj sau al Municipiului Bucureşti examinează contestaţiile împotriva sancţiunilor şi a cazurilor de pierdere a calităţii de membru, adoptând decizii în termen de maxim 15 zile de la data primirii cauzei, cu obligaţia de a le transmite hotărârea celor implicaţi.
  • Colegiul Judeţean de Onoare şi Arbitraj sau al Municipiului Bucureşti cercetează reclamaţiile şi sesizările împotriva oricărui membru al organizaţiei teritoriale şi, în funcţie de gravitatea faptelor săvârşite, face propuneri organismelor competente pentru adoptarea hotărârilor corespunzătoare, inclusiv de sancţionare a celor vinovaţi.

 

 

 

 

 

 

COMISIA   JUDEŢEANĂ  DE  CONTROL  FINANCIAR 

SAU  A  MUNICIPIULUI  BUCUREŞTI

 

Art.57.

  • Comisia Judeţeană de Control Financiar sau a Municipiului Bucureşti este formată din 7-9 membri aleşi pentru un mandat de 2 ani.
  • Comisia este alcătuită din:
    1. preşedinte;
    2. vicepreşedinte;
    3. secretar;
    4. 4-6 membri.
  • Calitatea de membru al Comisiei Judeţene de Control Financiar sau a Municipiului Bucureşti este incompatibilă cu cea de membru al Consiliului sau al Colegiului Judeţean de Onoare şi Arbitraj sau ale Municipiului Bucureşti.

 

Art.58.

  • Comisia Judeţeană de Control Financiar sau a Municipiului Bucureşti verifică activitatea financiară a organizaţiei teritoriale.
  • Comisia Judeţeană de Control Financiar sau a Municipiului Bucureşti are dreptul de a controla, din proprie iniţiativă sau ca urmare a sesizărilor primite, modul de formare şi utilizare a bugetului organizaţiei teritoriale.
  • Concluziile verificărilor efectuate şi propunerile de îmbunătăţire sunt prezentate semestrial Biroului Executiv, anual Consiliului şi o dată la doi ani Conferinţei organizaţiei teritoriale.

 

 

CONSILIUL   CONSULTATIV   JUDEŢEAN  

SAU   AL   MUNICIPIULUI  BUCUREŞTI

 

Art.59.

  • Consiliul Consultativ Judeţean sau al Municipiului Bucureşti, format din specialişti, cercetători şi tehnicieni în diverse domenii de activitate – economic, social, politic, cultural ş.a. – , membri sau simpatizanţi ai PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) dezbate probleme ale activităţii curente a organizaţiei şi oferă soluţii pentru acestea.
  • Consiliul Consultativ Teritorial se întruneşte în plen în şedinţe trimestriale, iar în cadrul comisiilor de specialitate – lunar. Preşedintele Consiliului Consultativ prezidează reuniunile Consiliului.
  • Comisiile Permanente ale Consiliului Consultativ sunt stabilite de către Biroul Executiv, corespunzător structurilor de interes ale organizaţiei teritoriale. Denumirea, numărul acestora şi condiţiile de funcţionare se stabilesc prin dispoziţie a secretarului executiv.
  • Consiliul Consultativ Teritorial este chemat să elaboreze planuri, analize, sondaje şi materiale necesare pentru fundamentarea poziţiei organizaţiei teritoriale a partidului pe diverse probleme. Soluţiile propuse au caracter consultativ.
  • Preşedintele Consiliului Consultativ este desemnat de Biroul Executiv, din rândul membrilor Consiliului organizaţiei teritoriale şi are statut de invitat permanent la lucrările Biroului Executiv teritorial.

 

Secţiunea  a  IV-a

ORGANISMELE  LOCALE  DE  CONDUCERE  ŞI  CONTROL  ALE  ORGANIZAŢIILOR  LOCALE ŞI DE BAZĂ

 

Art.60.

  • Structura organismelor de conducere şi control ale organizaţiilor locale şi de bază se stabileşte de către Consiliul Judeţean sau al Municipiului Bucureşti, conform prevederilor art.13, alin. (1), litera c, în funcţie de numărul total de membri şi în specificul local.
  • Organismul de decizie al organizaţiei locale este Adunarea Generală, care se întruneşte o dată la doi ani sau ori de câte ori este necesar, în şedinţe extraordinare.
  • Adunarea Generală a organizaţiei locale are următoarele atribuţii:
    1. analizează activitatea organizaţiei şi a organismelor sale de conducere şi control, adoptând hotărârile corespunzătoare;
  1. stabileşte modalităţile de aplicare, în plan local, a hotărârilor organismelor ierarhic superioare de conducere a partidului;
  2. stabileşte structura organizatorică a Consiliului, respectiv a Biroului Executiv local;
    1. alege şi revocă membrii Consiliului organizaţiei locale;
    2. alege şi revocă membrii Comisiei locale de Control Financiar;
    3. alege delegaţii la Conferinţa organizaţiei teritoriale şi desemnează, din rândul acestora, candidaţii pentru organismele de conducere a organizaţiei teritoriale, în conformitate cu solicitările Biroului Executiv Judeţean sau al Municipiului Bucureşti.
  • Consiliul organizaţiei locale este organismul de conducere în perioada dintre reuniunile Adunării Generale.
  • Consiliul organizaţiei locale este alcătuit din 9-13 membri aleşi de Adunarea Generală şi din membri de drept, aleşi în diversele structuri teritoriale ale partidului sau în administraţia locală.
  • Sunt membri de drept ai Consiliului organizaţiei locale:

 

  1. consilieri locali;
  2. preşedinţii organizaţiilor de bază;
  3. primarul şi vice-primarul;
  4. preşedintele organizaţiei locale de femei;
  5. preşedintele organizaţiei locale de tineret.

 

  • Consiliul organizaţiei locale se reuneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie şi are următoarele atribuţii:

 

  1. convoacă Adunarea Generală, stabilind ordinea de zi, perioada de desfăşurare şi norma de reprezentare (acolo unde este cazul);
  2. urmăreşte şi asigură îndeplinirea hotărârilor Adunării Generale;
  3. analizează şi validează activitatea Biroului Executiv ;
  4. alege (revocă) Biroul Executiv ;
  5. coordonează aplicarea strategiei de imagine a partidului în plan local;
  6. adoptă, la propunerea Biroului Executiv , diferite hotărâri interne;
  7. adoptă bugetul anual de venituri şi cheltuieli ale organizaţiei locale şi hotărăşte asupra execuţiei acestuia;
  8. analizează rezultatele obţinute de organismele de conducere subordonate şi stabileşte măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii;
  9. analizează activitatea consilierilor locali, a primarului şi vice-primarului;
  10. aprobă listele de candidaţi pentru alegerile locale, stabilind, în mod expres, ordinea pentru consilieri şi desemnează candidatul de primar al localităţii;
  11. la propunerea Biroului Executiv , completează sau înlocuieşte proprii membri, precum şi pe cei ai celorlalte organisme de conducere alese la nivel local.

 

  • Biroul Executiv este format din 7-9 membri aleşi de către Consiliul organizaţiei locale.
  • Structura pe funcţii a Biroului Executiv al organizaţiei locale este următoarea:
  1. preşedinte;
  2. prim-vicepreşedinte;
  3. secretar executiv;
  4. 3 vicepreşedinţi;
  5. trezorier;
  6. 2 membri.
  7. invitaţii permanenţi
    • Biroul Executiv al organizaţiei locale se convoacă de către preşedinte sau la solicitarea a cel puţin unei treimi din rândul membrilor săi.
    • Biroul Executiv se reuneşte bilunar şi are următoarele atribuţii:
  8. alege (revocă), prin vot secret, preşedintele, prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul executiv;
  9. stabileşte data şi locul de organizare a Adunării Generale;
  10. exercită conducerea operativă, repartizând în mod expres, pe funcţii, sarcinile ce revin membrilor săi şi coordonează activitatea organizaţiilor de femei şi tineret;
  11. elaborează diferite proiecte de hotărâri interne;
  12. convoacă şi pregăteşte reuniunile Consiliului organizaţiei locale;
  13. orientează şi coordonează activitatea consilierilor, a primarului şi vice-primarului din localitate, membri ai partidului;
  14. asigură informarea operativă a organizaţiilor de bază cu privire la activitatea curentă a organizaţiei locale;
  15. informează Consiliul organizaţiei locale cu privire la activitatea desfăşurată între reuniunile acestuia;
  16. analizează lunar situaţia efectivelor partidului şi a încasării cotizaţiei de membru;
  17. întocmeşte listele de candidaţi pentru consilierii locali şi pregăteşte propunerea de candidat pentru funcţia de primar al localităţii;
  18. îndrumă activitatea Birourilor Executive ale organizaţiilor de bază;
  19. acţionează pentru înfiinţarea, dezvoltarea de organizaţii de bază în toate cartierele sau satele aparţinând localităţii;
  20. veghează la respectarea de către conducerile organizaţiilor de bază a tuturor prevederilor statutare;
  21. hotărăşte, prin vot secret, completarea pe funcţii a Biroului Executiv , rămase vacante ca urmare a cazurilor de demisie, suspendare, sau altor situaţii;
  22. analizează şi decide asupra cererilor de primire în partid.

 

  • Preşedintele organizaţiei locale reprezintă partidul în relaţiile oficiale cu autorităţile publice locale, cu alte organizaţii politice, precum şi cu mass-media locală. În lipsa preşedintelui, atribuţiile sale sunt preluate de către prim-vicepreşedinte.
  • Preşedintele, împreună cu Biroul Executiv, coordonează întreaga activitate a organizaţiei locale.
  • Preşedintele nu poate emite hotărâri, comunicate sau declaraţii, fără consultarea Biroului Executiv sau a Consiliului organizaţiei locale.
  • Preşedintele sau prim-vicepreşedintele prezidează reuniunile Consiliului şi ale Biroului Executiv al organizaţiei locale.
  • Secretarul executiv coordonează activitatea organizatorică a organizaţiei locale. El urmăreşte aplicarea hotărârilor organismelor centrale şi teritoriale de conducere a partidului.
  • Secretarul executiv al organizaţiei locale are următoarele atribuţii:
    1. asigură informarea operativă a organizaţiilor de bază cu privire la activitatea curentă a organizaţiei locale;
    2. transmite sarcinile ce revin în mod expres organizaţiilor de bază şi coordonează îndeaproape modul în care sunt duse la îndeplinire;
    3. informează operativ Biroul Executiv despre preocupările, problemele şi iniţiativele organizaţiilor de bază.

 

  • Vicepreşedinţii organizaţiei locale a partidului conduc şi coordonează activitatea unui departament de specialitate. Ei răspund de pregătirea şi elaborarea măsurilor pentru aplicarea în localitatea respectivă a hotărârilor partidului.
  • Comisia locală de Control Financiar este formată din 5 membri.
  • Organizaţia de bază de partid se organizează, de regulă, în cartiere şi sate, pe arondismentul corespunzător secţiilor de votare.
  • Adunarea Generală a organizaţiei de bază de partid este anuală.
  • Adunarea Generală a organizaţiei de bază de partid are următoarele atribuţii:
    1. analizează activitatea Biroului Executiv al organizaţiei de bază, adoptând hotărârile corespunzătoare:
    2. stabileşte modalităţile de aplicare, în plan local, a hotărârilor organismelor ierarhic superioare de conducerea a partidului;
    3. stabileşte structura organizatorică a Biroului Executiv;
    4. alege (revocă) Biroul Executiv;
    5. alege delegaţii la Adunarea Generală a organizaţiei locale şi desemnează, din rândul acestora, candidaţii pentru organismele de conducere ce vor fi alese, în conformitate cu solicitările Biroului Executiv al organizaţiei locale.
  • Biroul Executiv al organizaţiei de bază este format din 5-7membri:
    1. preşedinte;
    2. membrii fondatori;
    3. prim-vicepreşedinte;
    4. secretar executiv;
    5. 1 vicepreşedinţi;
    6. trezorier;
    7. 2 membri.

 

  • Biroul Executiv se convoacă de către preşedintele organizaţiei de bază. Biroul Executiv poate fi convocat şi la solicitarea a cel puţin unei treimi din rândul membrilor săi.
  • Biroul Executiv al organizaţiei de bază se reuneşte bilunar şi are următoarele atribuţii:

 

  1. alege (revocă), prin vot secret, preşedintele, prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul executiv;
  2. stabileşte ordinea de zi, data şi locul de organizare a Adunării Generale;
  3. exercită conducerea operativă, repartizând în mod expres, pe funcţii, sarcinile ce revin membrilor săi şi coordonează activitatea organizaţiilor de bază de femei şi tineret;
  4. elaborează diferite proiecte de hotărâri interne;
  5. asigură informarea operativă a tuturor membrilor de partid cu privire la activitatea curentă a organizaţiei de bază şi locale;
  6. analizează lunar situaţia efectivelor membrilor şi a încasării cotizaţiei;
  7. acţionează pentru atragerea de noi membri activi şi simpatizanţi;
  8. veghează la respectarea de către toţi membrii de partid a prevederilor statutare;
  9. hotărăşte, prin vot secret, completarea pe funcţii a Biroului Executiv, în caz de demisie, suspendare sau alte situaţii de vacantare;
  10. analizează şi decide asupra cererilor de primire în partid.

 

  • Preşedintele, împreună cu Biroul Executiv coordonează întreaga activitate a organizaţiei de bază.
  • Preşedintele sau prim-vicepreşedintele prezidează reuniunile Biroului Executiv al organizaţiei de bază.
  • Secretarul executiv coordonează activitatea organizatorică a organizaţiei de bază. El urmăreşte aplicarea hotărârilor organismelor centrale, teritoriale şi locale de conducere a partidului.
  • Vicepreşedinţii organizaţiei de bază partidului conduc şi coordonează activitatea unui sector de specialitate. Ei răspund de pregătirea şi elaborarea măsurilor pentru aplicarea hotărârilor partidului.

3

Capitolul  IV

DISPOZIŢII  COMUNE

 

Art.61.

  • Organismele de conducere şi control ale partidului îşi desfăşoară activitatea la toate nivelurile de organizare, în prezenţa a cel puţin jumătate plus unul din numărul total de membri. Hotărârile se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul celor prezenţi, în toate situaţiile pentru care prezentul Statut nu precizează altfel.
  • Hotărârile organismelor de conducere ale partidului se iau prin vot secret. Când se consideră oportun, cu acordul plenului, hotărârile pot fi luate şi prin vot deschis.

 

Art.62.

În intervalul dintre congrese sau conferinţe, persoanele cooptate în organismele de conducere şi control pot ocupa funcţii doar cu caracter interimar. Persoanele alese în funcţii de conducere sau de control, nu pot fi retribuite pentru activitatea desfăşurată.

Art.63.

Activitatea partidului poate înceta în situaţia de autodizolvare, în cazul dizolvării pe cale judecătorească prin hotărâre a Curţii Constituţionale, ca urmare a inactivităţii constatate de TMB sau în alte condiţii prevăzute de lege.

Art.64.

  • În toate cazurile de alegeri, listele de candidaturi vor fi întocmite în ordinea alfabetică a candidaţilor.
  • În cazul în care nici unul dintre candidaţii pentru aceeaşi funcţie nu a întrunit numărul de voturi stabilit de prezentul Statut, se va proceda la un al 2-lea tur de scrutin, la care vor participa doar primii doi clasaţi, în ordinea voturilor obţinute. Va fi declarat ales cel care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
  • Rezultatul alegerilor la nivel local sunt validate de către Biroul Executiv Judeţean sau al Municipiului Bucureşti, iar alegerile de la nivelul organizaţiilor teritoriale, de către Comitetul Politic Naţional.
  • Preşedintele Curţii de Onoare şi Arbitraj, Preşedintele Comisiei Naţionale de Control Financiar şi Preşedintele Consiliului Consultativ Central nu pot îndeplini în acelaşi timp şi funcţia de preşedinte al unei organizaţii de partid.
    • Activitatea curentă la toate nivelurile organizatorice ale partidului este asigurată de personalul tehnico-administrativ, angajat potrivit legislaţiei în vigoare.
  • Personalul tehnico-administrativ nu poate face parte din organismele de conducere sau de control ale partidului, la nivelul oricărei structuri organizatorice a partidului.

 

Capitolul  V

 

DISPOZIŢII  FINALE

 

Art.65.

PARTIDUL NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) este, potrivit legii, persoană juridică.

Art.66.

  • Patrimoniul PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) este format din bunuri mobile şi imobile dobândite în mod legal, necesare desfăşurării activităţii sale.
  • Patrimoniul va fi evidenţiat, păstrat şi folosit conform instrucţiunilor Consiliului Naţional, întocmite pe baza legislaţiei în vigoare.

 

Art.67.

  • Sursele de finanţare ale partidului sunt următoarele:
    1. cotizaţii ale membrilor de partid;
    2. donaţii şi legate;
    3. venituri din activităţi proprii;
    4. subvenţii de la bugetul statului acordate în condiţiile legii.

 

  • Operaţiunile de încasări şi plăţi se efectuează prin conturi în lei şi valută deschise în unităţi bancare cu sediul în România, potrivit legii.

 

Art.68.

Veniturile provenite din subvenţii bugetare se utilizează pentru:

  1. cheltuieli pentru întreţinerea şi funcţionarea sediilor;
  2. cheltuieli de personal;
  3. cheltuieli pentru presă şi imaginea partidului;
  4. cheltuieli pentru organizarea de activităţi cu caracter politic;
  5. cheltuieli de deplasare în ţară şi străinătate;
  6. cheltuieli pentru telecomunicaţii;
  7. cheltuieli cu delegaţiile din străinătate;
  8. investiţii în bunuri mobile şi imobile necesare desfăşurării activităţii partidului.

 

Art.69.

Organizaţiile teritoriale ale PARTIDULUI  NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) au dreptul la autonomie economico-financiară.

Art.70.

Organizaţiile de bază, organizaţiile locale şi organizaţiile teritoriale ale partidului vor vira în contul organizaţiilor ierarhic superioare o cotă-parte din cotizaţiile încasate, potrivit instrucţiunilor Consiliului Naţional.

 

 

Art.71.

 

  • Cu aprobarea organelor executive ale partidului, la nivel central sau local, se pot constitui asociaţii, fundaţii sau societăţi, în scopul realizării obiectivelor partidului şi a resurselor financiare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
  • PARTIDUL NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) nu desfăşoară activităţi specifice societăţilor comerciale, cu excepţia următoarelor:
    1. editarea, realizarea şi difuzarea publicaţiilor sau a altor materiale de propagandă şi cultură politică proprii;
    2. servicii interne;
    3. închirierea către terţi a unor spaţii proprii pentru conferinţe şi acţiuni sociale;
    4. organizarea de acţiuni culturale, sportive, distractive;
    5. încasarea dobânzilor bancare, cuvenite, la depozitele proprii;
    6. vânzarea bunurilor din patrimoniu, cu excepţia celor primite drept donaţii.

 

Art.72.

  • Iniţiativa modificării Statutului şi Programului politic ale PARTIDULUI NEAMUL ROMÂNESC (N.R.) aparţine Consiliului Naţional.

(2)In termen de maximum 6 luni de la desfăşurarea Congresului partidului pentru adoptarea prezentului Statut, Consiliul Naţional va adopta toate Regulamentele de Organizare şi Funcţionare ale organismelor partidului, constituite prin normele statutare.

(3)Prevederile Legii partidelor politice completează corespunzător prevederile prezentului Statut.